Claudiu Banu- Colaborator PPT

Intai Fishing Star, apoi realizator al emisiunii F&H TV „Iarna in in Delta Dunarii”, iar acum  continuu sa culeg roadele unui lucru facut cu pasiune: promovarea pescuitului la feeder in Romania.

Invitat sa colaboreze cu revista Pescuitul Pentru Toti, am raspuns  pozitiv  si astfel, un prim articol tip ABC, va fi inclus in sectiunea de stationar a revistei. Este vorba despre ” 10 ponturi pentru pescuitul la Dunare cu feederul”,  care va aparea in numarul din Martie 2015.  Am sa fur startul si am sa va dezvalui din culise ca acest numar este in intregime dedicat pescuitului pe Dunare si in Delta.

Redau o parte din sfaturile propuse pentru articolul din PPT mai jos:

  1. Pescuitul la Dunăre începe… de acasă.
    Poate părea evident însă mulți pescari omit acest aspect. La feeder – ca și in cazul altor stiluri de pescuit, – informațiile pot determina decisiv alegerea cat mai corectă a locului, a echipamentului, a nadei și a momelilor. Vorbim aici mai ales despre informațiile legate de vreme, cote – si evoluția acestora – , turbiditatea apei si despre temperatura acesteia sau a ambientului in zilele și nopțile ce preced partida. Tot de acasă ar trebui să ne pregătim strunele și rezervele, monturile și sa realizam organizarea generală a trusei. Tot acest timp petrecut înainte de pescuitul propriu-zis va fi câștigat pe malul apei in timp de pescuit efectiv.
  2.  Secretul știut de mulți și ignorat de mai toți. Fie că ii spunem localizare, simțul apei, cititul apei, sau pur si simplu alegerea locului de pescuit, acest aspect este probabil cel mai important factor care determina succesul sau eșecul partidei de pescuit la feeder. Strategia unei partide de pescuit presupune adeseori să știm și ce loc să nu alegem. Un loc foarte productiv într-o partidă trecută nu este neapărat la fel de productiv daca s-a modificat cota Dunării chiar și numai cu câțiva centimetri. Când alegeți locul de pescuit, porniți de la cele mai simple ghidaje: structuri, curenți, praguri. Joncțiunile fluviului cu afluenții săi, sau în Deltă, intersecția dintre canalele mari si cele mici constituie mai tot timpul zone foarte bune de pescuit. Suprafața apei trădează pentru ochiul format al pescarului destul de multe informații despre ce se afla in adâncuri. Dacă observăm vârtejurile formate, putem să localizăm vizual și un eventual prag mai conturat iar un vârtej permanent sau semi-permanent într-o zonă cu oarecare curent mediu indică de obicei o structură de sub suprafață. Alegeți corect locul de pescuit la feeder si o sa va puneți juvelnicul mult mai mult la treabă!
  3.  Cunoașterea speciilor ținta si a comportamentului acestora. Scobarul urca primăvara pe Dunăre la depus, si coboară abia spre toamna in locurile de iernare, dar este aproape total absent in Deltă. Mreana și morunașul, preferă ape bine oxigenate cu substrat tare, si dacă prima e raritate in Delta, nu același lucru putem spune despre morunaș, care este întâlnit până la vărsarea în mare. Carasul prefera curentul slab, adăpostul golfurilor largi, al copacilor scufundați, gropanele, si pragurile de lângă maluri. Plătica – abundentă pe dunăre și în canalele acesteia, întra și în lacurile mari din Delta, si aș adăuga, răspunde excelent la nădirea constantă. Babușca e de găsit in curent slab-moderat, alături de plătica, și adeseori la limita dintre apa curata a unui canal/afluent și apa sensibil mai tulbure a Dunării. Daca vreți să vă îmbunătățiți rezultatele la pescuit, încercați să cunoașteți cât mai bine specia ținta, comportamentul ei de-a lungul anotimpurilor, ce nade si ce momeli prefera si in ce momente e mai predispusă la hrănire.
  4.  La Dunăre sa mergem pregătiți ca pentru… Dunăre.  Pe Dunăre, pescuitul la feeder se face cel mai adesea în apă cu curent mediu/moderat, la adâncime de peste 1,5 și pana la 7-8 m și unde de regulă pragurile sunt mai proeminente. Lanseta folosită, trebuie așadar să fie capabilă să lanseze confortabil greutăți mari, și de asemenea trebuie să aibă o lungime mai mare decât cele utilizate pe ape stătătoare, o lungime care sa ne permită să ținem cat mai mult din fir in afara apei. Astfel putem bloca coșulețul in curent mai ușor si putem pescui la punct fix, chiar si in curent moderat. Un alt avantaj al lansetelor lungi la Dunăre este evident și atunci când pescuim dincolo de praguri proeminente , avem nevoie sa „săltam” peste acestea peștii capturați. In acest scop, prefer lansetele de 3,90m din gama medium-heavy, cu acțiune semi-parabolică. Lungimea lansetei ajută foarte mult si cu amortizarea la partea finală a drilului, când peștele e aproape la minciog, iar elasticitatea monofilamentului de pe linia principala e aproape inexistentă.
  5. . Mulinete potrivite la sarcina propusă. Pescuitul in curent, cu coșulețe grele, cu zeci de lanseuri pe partida, înseamnă o solicitare serioasa asupra angrenajelor mulinetei. Să folosiți o mulineta universală, sau o mulinetă mai mică de feeder, in pescuitul la Dunăre reprezintă o falsă economie. Mulţi pescari tind să aleagă mulinetele în funcţie de numărul de rulmenţi care echipează o mulinetă, dar această legendă urbană ar trebui desfiinţată. Pontul meu pentru cei care acum cochetează cu pescuitul la feeder este să își aleagă mulineta în funcţie de lanseta, peștii vizați si stilul de pescuit pe care intenționează sa îl practice (method, cosulet ledgering). Foarte importante sunt aspectele de ordin tehnic al mulinetelor, materialele din care sunt construite trebuie sa fie durabile, uşoare şi rezistente la uzură, carcasa să fie bine etanşată, rulmenţii capsulaţi, frâna cu reglaj fin.

Restul de sfaturi le regasiti in revista PPT din martie 2015.

Sa ne citim cu bine!

Banu Claudiu

Din 2017- Antrenor de pescuit sportiv, editor si jurnalist specializat pe pescuitul la feeder, participant activ in competitii, castigator al primei editii Fishing Star Romania, fondator al revistei dependentdefeeder.ro, realizator de emisiuni de pescuit. Pe langa scris, cocheteaza cu fotografia si videografia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *