Pledoarie pentru platica

Pescuit la feeder la platica – es

POVEȘTI CU PLĂTICI

Atunci când este  vorba de pescuit staționar în general și pescuit la feeder în particular, plătica reprezintă  fără îndoiala, una din speciile cu o fascinație aparte. Si chiar dacă aceasta se întâmpla  mai cu seamă în afara României, eu sper din capul locului ca și acest articol să contribuie la intrarea în normal și pe la noi, si, încet încet să învățăm să apreciem  și alte specii decât crapul și carasul.

In occident, motivul fascinației este relativ simplu de descifrat:  în condițiile de la ei exemplarele de peste  2 kilograme se întâlnesc  frecvent în apele “publice”(accesibile orică¬rui pescar) si, nu de puține ori,  în bălțile și lacurile cu taxa, dedicate pescuitului  plăticile depășesc  greutatea de  5 kilograme. în momentul în care scriu aceste rânduri recordul în vigoare în Marea Britanie depășește  9 kg și se așteaptă omologarea unui nou record de peste 10kg.  Specimene mari se găsesc și la noi, atât în lacuri precum Razelm sau Sarulești cat și în Dunăre ca să amintesc doar câteva din cele aflate la indemna regățenilor.  Dar nu este doar  vorba  despre dimensiunile pe care le poate atinge acest peste cat și despre  faptul ca  este  un peste de cârd,  așa ca,  atunci când prinzi una, ai  șanse  foarte mari să mai prinzi una, și încă una și tot așa mai departe.   Merita menționat  faptul  ca și la noi în Romania,  în 2003 recordul omologat de cantitate de peste prinsa intr-o manșa de 3 ore de pescuit staționar, a fost realizat  cu 31,600 kg de plătica, de către Zolt Benzar, multiplu campion al României, pe lacul Sărulești.  UN an mai târziu Dragos Popa avea să depăsească acest record cu peste 10 kilograme.  Așadar potentialul acestui  peste din punct de vedere competitional este unul extraordinar.

Câțiva ani mai târziu de la realizarea acestui record, am decis să dau plăticii ce e al plăticii și am început să caut sistematic informații legate de particularitățile pescuitului la aceasta specie pe care o prinsesem ocazional pe Dunăre și pe acumularea de la Dridu (RIP). Nu o urmărisem niciodată ca specie ținta a partidelor mele la feeder și nici nu încercasem să vad cum as putea face selecția ei, cel mai adesea  prinzândexemplare foarte mici. O competiție deschisă tuturor pescarilor, dedicată popularizării pescuitului la feeder, avea să constiutuie un factor motivator al acestei intreprinderi, întrucât una din manșe se desfășura timp de 2 zile pe pista de concurs de la Sărulești. Am început astfel să caut și să citesc tot ce puteam despre pescuitul plăticii la feeder, am început să vizionez filme, să discut pe forumuri de profil (multe din afara României) căutând să compensez cumva lipsa de experiența cu informarea. Asemeni multora dintre pescarii pe care ii cunosc, acordasem mai multa atenție ciortanilor, carașilor , băbuștilor și roșioarelor cu care mă întâlneam mai des. Ceea ce am învățat de atunci și până acum, coroborat cu experiențele aparute intre timp,  alcătuiesc acum un bagaj minim de informații, pe care îmi permit să îl împărtășesc cu voi, și sper eu ca prin comentarii și discuții libere, sa îl sporim împreuna astfel încât cele ce urmează mai jos, să folosească deopotrivă începătorilor dar și celor mai experimentați.

Plătica este o specie gregară, care circula foarte mult, lucru deloc surprinzător dacă ne gândim cât de repede pot consuma câteva sute de plătici hrana naturală dintr-o zonă. De aceea, când ne alegem o zona de pescuit este important să sondăm și să găsim zonele prin care plătica circulă în mod nativ cum ar fi pragurile, sau zonele în care se hrănește cum sunt petecele curate, în apele cu vegetație submearsă.

La Dunăre, trebuiesc căutate zonele în care curentul este mediu, iar apa adânca. Exista concepția pe care eu o consider greșită ca apa trebuie să fie mica și curentul moale. în aceste zone plătica intra numai când e în bătaie, și chiar daca unii povestesc de partide memorabile, nu trebuie să uitam ca pestele trebuie lăsat să se înmulțească în prohibiție, iar partidele memorabile – sus menționate – sunt adeseori în fata legii, identice cu acțiunile de braconaj.

In apele naturale, plătica se hrănește în principal cu larve de insecte, și în special cu larvele de chironomide, lucru binecunoscut și capitalizat ca atare de către pescarii de competiție. Dar, desigur plătica se hrănește și cu mici crustacee, melci de apa, lipitori și viermi.

Pescuit la feeder la platica pe alte meleaguri

Pescarii englezi sunt de părere ca în apele staționare, plăticile mari se hrănesc aproape exclusiv noaptea, iar în apele curgătoare la răsărit și apus. Cu toate acestea, din experiența subsemnatului va pot spune ca plătica se hrănește destul de bine și ziua, mai importanți fiind parametrii apei (temperatura, turbiditate, oxigenare, prezenta hranei naturale etc. .) abia apoi intervenind alți factori. Dacă vă aflați pe apa la răsărit, urmăriți cu atenție activitatea peștilor, și cu puțin noroc puteți observa plăticile care se „rostogolesc” în anumite zone, sau le puteți vedea spinările aproape de suprafața, ceea ce vă va ajuta foarte mult în localizare.

Pescarii belgieni spun că trebuie să cauți locul în care apa a început deja să fie tulburată de plăticile care se hrănesc. Din păcate sau din fericire, apele noastre sunt adeseori mult mai colorate decât cele din vest, ceea ce face ca acest din urma sfat să fie mai dificil sau imposibil de urmat în foarte multe cazuri. Dar, ceea ce trebuie reținut ca sfat, este că localizarea, și „simțul apei”, sunt în orice sezon cea mai buna variantă pentru a prinde pește. Nada si echipamentul devin relevante doar atunci când pestele a fost localizat, și nu inainte.

pescuit la feeder la platica

Fiindcă tot am povestit  cate ceva din  sfaturile celor de afara , am să prezint în cele ce urmează și cele doua variante de abordări. Trebuie să menționez ca nu favorizez în mod absolut niciuna dintre cele doua deși în partidele din ultima vreme inclin mai mult spre varianta lor, decât a noastră.

Prima varianta este abordarea  pe care am să o numesc “româneasca” pentru ca din ceea ce am văzut pana acum, ea  predomina pe la noi, iar a doua varianta am să o numesc abordarea vestica (deși  corect ar fi să ii zic “olandezo-englezo-belgiană” având în vedere sursele  principale de informație pe care le-am accesat în timp). Dacă pescuitul plăticii la noi  l-am observat  în mod direct prin prisma  competițiilor și a partidelor  la care am participat sau asistat,  din păcate despre pescuitul  practicat în afara tarii nu pot spune același lucru. În descrierile mele,  mă bazez  pe informații mai puțin directe, citite în diverse articole, primite  pe diverse  forumuri,  urmărite  în filme de pescuit ( de care piața halieutica vestica abundă) sau primite prin diverse surse alternative cum ar fi discuțiile cu alți prieteni pescari.

Revenind la ce e mai important, abordarea româneasca în viziunea – desigur, subiectivă – a subsemnatului ar fi următoarea:

  •  Lanseta: Mulți pescari folosesc mai degrabă lansete medium  decât light, existând o preferință către lansetele cu acțiune de vârf.
  •  Mulineta: Se folosesc mulinete  medii cu mărimea de la 2500 la 4000.

Recomandarile lui Catalin le puteti viziona in clipul de mai jos, realizat cu ocazia unui concurs de pescuit la feeder , pe Sarulesti:

  •  Firul principal: Pe tamburii acestora , am observat  folosit aproape exclusiv  firul monofilament.
  •  Recuperarea: Cel mai adesea plăticile sunt aduse la mal pe deasupra apei, favorizându-se viteza, chiar cu riscul pierderii peștelui (metoda foarte riscantă în competiţii). Această modalitate presupune ridicarea rapidă în masa apei a peştelui  prin înțeparea și ridicarea lansetei deasupra capului, și aducerea lui pe suprafața apei, mulinând energic și forțând pestele să “sară” peste apa asemenea pietrelor plate pe care le arunca uneori copii ca să facă “broscuțe”.
  •  Momeala: La noi (poate și din cauza regulilor din competiții) nu se pescuiește cu boiliesuri sau pelete, ci aproape exclusiv cu momeli naturale. În pescuitul de competiție primează fără drept de apel larvele de chironomide. În pescuitul „de plăcere” ca momeala cel mai frecvent sunt folosiți viermii și ramele.  Porumbul și pâinea sunt folosite foarte rar iar boliliesurile si peletele aproape exclusiv la pescuitul crapului.
  •  Nada: Nadele preferate de pescarii romani sunt în proporție  covârșitoare cele dulci sau foarte dulci, și cu excepția celor folosite în competiții nu includ și pământ în ele. (Fac încă  o paranteza și menționez aici ca este larg întâlnita opinia  pe care o susțin și eu la randu-mi, ca plătica atunci când se hrănește tulbura apa. Gândiți-va la ce se întâmpla când un cârd format din zeci și sute de indivizi vine și începe să mănânce pe o zona de câțiva metri pătrați. Exista  pământuri pentru nada care creează efectul de nor, și prin care se poate „stârni” apetitul plăticilor mai apatice sau mai timide, acestea crezând ca în zona respectiva se hrănesc mai multe surate. De asemenea, când apa se tulbură puțin, plătica –si nu doar aceasta – se simte mai la adăpost și se hrănește mai cu încredere, lucru care se transmite mai bine la vârf, trăsăturile fiind mai pozitive(vezi articolul „norul si peștii”).

Englezii, olandezii și belgienii  au cel puțin o abordare diferita de cea de la noi, și în cele ce urmează am să trasez în tuse mari diferențele.

  •  Lanseta: Marea majoritate dintre pescarii de top, vestici, folosesc în pescuitul plăticii  lansete foarte fine, foarte “moi”, cu acțiune parabolică. Indiferent de mărimea plăticilor din zona în care pescuiesc, o  lanseta moale ii ajuta să nu forțeze  gura peștelui,  nici în dril nici la înțepare.
  •  Mulineta: Se prefera mulinete mari,care să le permită recuperare unei  lungimi  însemnate de fir la un simplu tur de manivela, nu de puține ori se folosesc chiar mulinete cu bait-runner.
  •  Firul principal: Se folosește foarte adesea firul textil,  dar folosesc desigur,  un înaintaș monofilament de cel puțin 2 lungimi de varga (deci peste 7 metri) de fir monofilament.
  •  Recuperarea: Atunci când prind plătica, aducerea la mal o fac  în doua modalități:  ținând lanseta cu vârful în lateral și mulinând constant. ( Acesta, după cum probabil știți,  înseamnă ca pestele nefiind  forțat să se ridice prea mult în masa apei, va înota către pescar fără să opună prea multa rezistenta, și fără să obosească prea mult). Când ajung la porțiunea finala de monofilament, lanseta este ridicata de pescar care  folosește acum elasticitatea  firului  monofilament și a lansetei pentru a  contracara eventualele încercări de a opune rezistenta ale peștelui. Se folosește în mod frecvent pescuitul cu boilies de mici dimensiuni, sau pelete pe montura fir de par sau cu elastic.
  •  Momeala: Englezii jura ca viermele roșu (in mod particular  buchetele de viermi roșii), casterii, pâinea, porumbul și ramele sunt cele mai bune momeli.

pescuit la feeder la platica sarulesti

  • -Nada: Un punct de cotitură recent în pescuitul plăticii urmărește introducerea şi folosirea de goundbait-uri /pasturi care au în componenta făină de peşte, și de asemenea de folosirea particulelor precum  peletele, semințele și boiliesurile de mici dimensiuni. Plătica, la fel ca mulţi peşti mari, pare a fi foarte atrasa de aceste elemente. Un amestec de făină de peşte, cu pesmet brun, a reprezentat pentru mulți pescari din vest soluția pentru a realiza  capturi de plătici mari, în special în apele pescuite frecvent de către crapiști, care introduc în apa astfel de hrana cu care peștii par a se obișnui rapid. Așadar micro peletele, adăugate in coșuleț, fac un excelent serviciu de a retine bancul de plătici pe loc și trebuie specificat ca nu de puține ori selecția plăticilor mari  a fost făcuta cu ajutorul boiliesurilor sau al peletelor!

 

In ceea ce privește struna și cârligele nu am observat tendințe diferite notabile de abordare, singura excepție fiind faptul că la ei deja se impune masiv folosirea cârligelor fără barbeta, mai greu  de găsit pe piața româneasca, dar despre care va pot spune ca funcționează impecabil deoarece le folosesc  în ultima perioada și mi-au câștigat pe deplin încrederea, existând avantajul ca nu sparg la fel de rău momeala  (deci acesta rămâne vie mai mult timp), intră mai bine când înțepi pestele și  se scot  foarte ușor (ceea ce te poate ajuta să câștigi viteza în competiții). În pescuitul plăticii se folosesc strune de lungimi de la 20 de cm(in pescuitul pe lacuri cu densitate mare de peşte mic, pentru a avea frecvenţa si viteză mare), până la 1.5 m ( condiţii dificile- dacă plăticile sunt între ape, pot fi păcălite sa urmărească un vierme pe cădere.  Ideal însă, se va folosi groundbait inert si particule  care să nu lucreze in coloană şi plăticile vor coborî eventual la masă).  Cârligul meu preferat in pescuitul plăticii este Gamakatsu LS 2270 Nmărimile 10-16. Chiar daca nu are culoarea cea mai plăcuta (N vine de la nichel) acesta este un cârlig cu o mecanică impecabilă, foarte rezistent, suficient de gros sa nu taie buza fragila a plăticii si sa facă faţă si celor mai îmbrăcate capturi.  Există si alţi producători care au acest model (Kamasan B560, Colmic Nuclear, etc) însă din experienţa subsemnatului, acestea sunt prea moi şi au tendinţa să se dezdoaie.

Închei aici, nu înainte de a vă spune că oricare din cele doua abordări vă vor prinde peste, însa cu siguranța există momente când anumite elemente din una sau cealaltă influențează greutatea  juvelnicului la sfârșitul partidei de pescuit. Daca ați aflat lucruri noi, nu ezitați să le aplicați, iar daca ați observat diferențe fata de ceea ce faceți în mod obișnuit, de dragul diversității,  încercați și altfel. Avem și in zona noastră norocul sa existe o adevărată Mecca a plăticii , lacul Sărulești, așa că dacă nu vorbele ci faptele contează , vă lansez totodată provocarea ca la orice competiție are loc pe acest lac să mergeți și să urmăriți câteva ore acțiunea concurenților. Sunt convins că veți avea câte ceva de învățat, la fel ca și mine, și sunt de asemenea convins că această învățare înseamnă evoluția către un pescuit mai modern și mai eficient.

Claudiu.

 

P.S. Puteti viziona mai jos un filmulet realizat de noi cu rezultatele unei partide de pescuit la platica, realizata pentru emisiunea dependent de feeder -pe sarulesti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *