Crap VS Feeder sau convertirea unui pescar

Nu sunt nicidecum adeptul unui singur tip de pescuit. Sau nu eram pana acum. Cochetez de vreo patru ani cu ideea pescuitului la feeder insa parca n-as lasa nici sculele de crap sa stea locului. Daca as putea, cred ca as pescui la crap cu monturi de feeder si invers.

In fine, nu ma complic niciodata. Mi-am dat seama ca una-i una si feederul e feeder. Doua partide de pescuit m-au convins ca un bat de feeder poate bate crapaiala cand nici nu te astepti.

Prin 2014 imi mai facusem cate nitica ordine prin sculariile de pescuit. Nici nu stiam cand boala adunasem atatea mizilicuri, unele mai trebuincioase, altele ocupau locul in deșert. Parca nici asa nu ma lasa inima sa le dau. Pana la urma, mi-am calcat pe suflet usurel si ba le-am mai dat de pomana( sa fie de sufletul pestilor pe care i-am pierdut sau in ciuda alora de-mi dadeau toata Bafta cand plecam la pescuit) ba le-am mai vandut cu te miri ce marafeti subtirei, doar cat sa-mi ramana de o cutie de viermi sau rame deocheate.

Cum tot vedeam pe la emisiunile de pescuit cum feederul devine din ce in ce mai ”populat” printre pescari, am facut un efort sa-mi comand doua bete, mulinete, fir, cosulete, etc. Am mai intrat pe forumuri, m-am interesat ca tot omul ce mi s-ar potrivi ca si incepator si am dorit sa ma pricopsesc cu doua feedere. Unul nou si unul second. La mine inca mai merge aia cu ”banii vorbesc”..

Pfff!!! Nici acum nu vreau sa-mi amintesc cum l-am tot purtat pe curier prin oras, cum nu reuseam a gasesc un motiv sa plec de acasa, cum sa-i spun neveste-mii si unde sa am eu oarece treaba atunci. Desigur, curierul ma suna sa-mi aduca marfa, eu ma tot fofileam prin buda sa vb in soapta, ba ii spuneam ca nu sunt acasa… Daaaa, fiasco si alta nu…

In fine, cand am pus mana pe ele, le-am tot invartit, m-am tot sucit si prima montura de baza, a fost cea cu antitangle. Clar!! Se organizeaza un concurs frumos, intre colegi si eu ma tot invart prin a lua sculele de crap dar as fi luat si feederul. Aleg a doua optiune si hop/top, pe balta.

Cu doua lansete, de parca pescuisem la feeder de nu stiu cand, am reusit sa prind ceva pestisori, aproape cat prindeau unii cu patru lansete de crap. Bine, asta dupa ce am mai aruncat doua trei cosulete in balta, dupa ce am reusit sa-mi dau seama ce varf trebuie sa pun in functie de gramajul cosuletului..

Una dintre probleme: Chiar nu puteam intelege de ce nu puteam tensiona varful heavy cu un cosulet de 15 grame…😅😅😅

Ca si paranteza, eu unul, traiam cea mai tare dintre cele mai interesante experiente din pescuit. Stiti si voi…

• prima era aceea cand de mici copii, ne doream sa se miste pluta, sa o zbugheasca rapid sau sa se afunde in neantul apei, trasa de un caras rotofei sau un ciortan patimas
• cea de-a doua, sus-josul bambinei urmata de cea a hangerului, semnalizata la muscatura ”sincera” sau falsa a vreunui crapustean mai simandicos..
• Si in al treilea rand, ceea ce am simtit eu, cand am vazut prima indoitura de varf, la primul meu feeder. Daca as putea sa va transpun in simtirile traite atunci, m-as bucura enorm. Insa doar cei ce se vor initia in acest stil de pescuit vor avea satisfactia sa aibe cunostinta despre faptul in sine.

Eram pur si simplu uluit de ”betigasul’ meu de feeder, cum ii spun cateodata, de supletea si anvergura sa, de modul in care simteam absolut orice zvacnire, orice suflu de evadare, simteam o emotie unica si un tremur asemeni fluturasilor in stomac de la prima intalnire…cu feederul.

 

Am ales din prima unul dintre brandurile care catalogau ca extra producatorii accesoriilor de feeder si anume suportii de la korum http://www.feedershop.ro/korum-angle-side-strike-rod-rest/ care se pot regasi si in imaginile de mai jos, ideal de a fi imperecheat cu http://www.feedershop.ro/korum-twin-rod-buzz-bar-xl/ , numai bun pentru cele doua lansete pe care inca le detin si le pescuiesc frecvent…

 

Asta a fost prima mea experienta de pescuit la feeder. Bineinteles, dupa acest prim spectacol, am inceput sa caut tot felul de articole despre abordarea unei partide de feeder, despre moduri de abordare la diferite specii, lungimi de forfac, carlige folosite, etc. Un articol folositor il puteti citi aici https://dependentdefeeder.ro/etapele-unei-partide-de-pescuit-la-feeeder/

In cea de-a doua, aflandu-ma la un pescuit de 24 ore, pe o balta mare de la mine de pe raza judetului, am plecat cu gandul la un pescuit de asteptare, la crap. Cu toata inghesuiala din masina, parca ceva din gandul bun, ma tot imbia sa-mi iau si …..macar un feeder!!

L-am luat si Vaia con Dios, spre balta, cu toata speranta. Ca toti pescarii dealtfel. Ajung pe la amiaza, incep toata stiinta pescuitului la crap. Marcare, adancime, nadit, etc.. Patru scule la apa repejor si gata. Gata, adica de tot. Noapte frumoasa, peisaj deosebit, liniste si …cam atat!

 

 

Toata noaptea am avut impresia ca mi s-au stricat avertizorii. De fapt bateriile erau noi. Nu sunau ca nu au avut de ce. Nici tac, nici mac, nici lac, nici drac. Canci fish, descurajare totala. Incepe sa se lumineze cumva si in timp ce ma pregatesc sa mai nadesc putin(cam pe la 90 m, deci am avut ceva de icnit), parca o palma ma plesneste peste fata si o voce imi spune: Bai hapleo, vezi ca sare cineva pe la 40 m de mal, nu crezi ca ai un feeder in bagaj??? Parca m-am tampit. Sincer, auzeam plescaituri aproape si nu-mi dadeam seama ca as putea sa am ceva ”succesuri” acolo..

Scot feederul de la Trabucco, echipat cu o mulineta Drennan de 4000 si bag carbuni. ciufulesc repede un kg de nada, o sitez ( o prefer sitata in cele mai dese cazuri) fir pe clips, cateva cosulete de control si nadit, asa cum vazusem eu la meseriasi si da-i.

 

De pe la 5 dimineata pana pe dupa amiaza, vreo 8 kg de caras, babusca si platica m-au fericit intr-adevar pentru toata partida. Inca odata, feederul si-a facut demonstratia de forta si m-a motivat sa-l folosesc si sa-mi fie nelipsit in partidele de pescuit.

 

 

 

Cativa vecini pescari, nici ei prea familiarizati cu feederul, au venit curiosi sa vada de ce tot trag eu asa des batul din apa. Tocmai il scosesem cu un caras baban. Le-am explicat eu cate ceva, vag despre fenomenul feeder si au plecat spunand ca e prea multa munca sa tot scoti asa des batul din apa. Le-am urat succes in stilul lor de pescuit de asteptare…lunga, asteptare…

 

 

 

 

De atunci, ma dedic in totalitate acestui tip de pescuit si stiu ca este ceea ce ma caracterizeaza in materie de relaxare, hobby si satisfactie. Pana la urma, toata inzestrarea de scule nu face altceva decat sa ne bucuram si sa ne facem mai placuta relaxarea din pescuit, izul baltii si sentimentul de bine si frumos.

 

 

 

 

In alta ordine de idei, sa ne bucuram de orice peste sau pestisor, zic, dupa caz. Fire Intinse!!!

 

Pescuit si Natura