Punct de vedere al Asociatiilor de Pescari fata de proiectul de Ordin MADR/ANPA
17 asociatii de pescari reprezentand peste 45 000 de membri pescari, preiau initiativa si exprima un punct de vedere comun cu referire la proiectul de ordin MADR/ANPA ( aflat în stadiul de proiect pe site-ul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură) .
Proiectul „Dependent de feeder” sprijina demersul asociatiilor, si va invita sa cititi mesajul asociatiilor depus astazi la minsiter , in postul de mai jos.
Imagine:
Citeste aici Proiectul de Ordin format PDF propus de ANPA!
Proiectul de ordin3 a fost modificat a 3-a ora pe 30 ianuarie , insa nu in sensul solicitarilor facute de grupul de asociatii. Avem asadar un caz clasica de „aceeasi Marie cu alta palarie”.
Stimați pescari,
În legătură cu situația creată în domeniul pescuitului recreativ/sportiv prin aplicarea legii nr.1/2017 și, îndeosebi, în cazul aplicării Ordinului MADR/ANPA ( aflat în stadiul de proiect pe site-ul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură), un număr de 17 asociații de profil, dedicate exclusiv pescuitului recreativ, au inițiat o amplă consultare și au convenit asupra unui punct de vedere care a fost deja înregistrat la sediul central al ANPA.
Punctul de vedere a fost însușit de 17 asociații, având peste 45.000 de membri activi.
Precizăm că asa-zisele consultări ale ANPA cu societatea civilă s-au făcut confidențial și numai cu AGVPSR, fără ca vreuna dintre asociațiile non AGVPSR să fie măcar informate.
Punctul de vedere este anexat, în program PDF și constituie cerințele minimale ale celor 17 asociații.
Redam in cele ce urmeaza, punctul de vedere exprimat integral, transcris astfel incat sa poata fi citit de toata lumea:
Punct de vedere privind proiectul de ordin4 MADR de reglementare a pescuitului recreativ – varianta 2-2017 (conform Site ANPA.ro- legislatie-proiecte de acte normative)
In legatura cu proiectul mentionat in titlu, va aducem la cunostinta punctul de vedere al grupului nostru de asociatii profilate pe pescuit recreativ, infiintate in baza Ord 26/2000 (cu modificarile ulterioare), dupa cum urmeaza:
- Consideram ca pescuitul recreativ trebuie sa fie reglementat de autoritatea publica responsabila (Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura) pornind de la situatia reala a acestui domeniu de interes pentru o mare categorie de persoane, cu respectarea drepturilor si legislatiei existente deja in domeniu, atat pentru pescarii recreativi, cat si pentru toate asociatiile de profil legal constituite.
- Proiectul afisat pe site-ul A.N.P.A. prezinta cateva noutati, care nu sunt perfect corelate cu cadrul legislativ care reglementeaza pescuitul, inclusiv cu Legea nr.1/2017 (recent aparuta), care precizeaza, in mod expres, la art.X, faptul ca:
Alineatul (1) al articolului 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23
(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal emis de catre administratorul resurselor acvatice vii si eliberat de acesta sau de asociatiile de pescari sportivi, dupa caz, fara perceperea de taxe si tarife.”
Proiectul de ordin5 prevede la art.7 urmatoarele: Art.7.–(1)Beneficiarii contractelor pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ au obligația să achite anual o sumă egală cu 25% din valoarea cotizațiilor anuale încasate statutar pentru pescuitul recreativ corespunzător numărului de membri pescari recreativi ai asociației.
Consideram ca aceasta prevedere reprezinta o incercare de instituire indirecta a unei taxe de pescuit, care in realitate, avand in vedere si conditiile economice actuale, va fi mult mai ridicata decat vechea taxa de 30/10/0 lei, in functie de statutul persoanei.
- Consideram ca acest proiect, care introduce in mod justificat necesitatea unui plan de management, abordeaza in mod eronat problematica, la art.2 (2), considerand obligatorie intocmirea acestora de catre institutii de cercetare in domeniul pisciculturii si acvaculturii, la solicitarea viitorilor beneficiari. La acest punct, mentionam:
- Un astfel de plan de management trebuie intocmit la nivel national, de o instituitie a statului, in mod coerent si responsabil in vederea protejarii resursei acvatice vii, iar solicitantii dreptului de pescuit recreativ in habitatele piscicole naturale, in speta asociatiile de profil, sa adere la acest plan, in functie de zona si particularitatile exercitarii acestei activitati
- Mai mentionam ca institutiile de cercetare din domeniul pescaresc nu sunt cele mai indicate pentru desfasurarea acestei activitati, deoarece nu au tangente directe cu pescuitul recreativ, practicat in regim de hobby, fara interese economice, sub auspiciile asociatiilor, care sunt ONG-uri, prin definitie non profit.
- Cu referire la art,8, consideram ca acesta este total contraproductiv si neavenit, deoarece acesta prevedere nu ar duce decat la abandonarea acestor ape, lasate prada braconierilor si poluatorilor de toate categoriile, avand in vedere lipsa totala a resurselor A.N.P.A (sau a altot institutii), pentru paza si conservarea acestor habitate.
In aceeasi idee, consideram ca fluviul Dunarea, care constituie pe cea mai mare parte a lui si frontiera de stat, trebuie sa-si pastreze statutul de apa libera la pescuitul recreativ, in baza unui permis de pescuit recreativ eliberat de oricare asociatie de profil din Romania, legal constituita. Argumentam aceasta idee, prin faptul ca Dunarea este subiect al unor conventii si tratate internationale, exista obligatii asumate de Romania, care nu pot fi discutate si modificate in documente de rangul dat de proiectul de ordin6.
In plus, in cadrul reglementarilor si administrarii resursei piscicole a Dunarii, ANPA gestioneaza si problematica pescuitul comercial.
- In legatura cu zonele piscicole care urmeaza a fi subiect al planurilor de management si al atribuirii in vederea pescuitului recreativ, consideram ca aceste zone sa nu faca obiectul pescuitului comercial; acolo unde exista deja contracte pentru pescuitul comercial aflate in derulare, pana la expirarea acestora, apele respective sa aiba acelasi statut de apa libera, ca si Dunarea.
- In legatura cu criteriile de atribuire, asa cum sunt definite in anexa nr.3 a proiectului de Ordin, consideram ca acestea sunt din start discriminatorii fata de asociatiile mai nou infiintate, favorizand in mod flagrant asociatii preexistente in momentul liberalizarii acestei activitati, beneficiare ale unor dotari si elemente de patrimoniu acumulate in vechiul regim si care nu au fost si nu sunt nici in prezent folosite in favoarea pescarilor recreativi si care nu pot deveni criterii de selectie, reprezentand, in opinia imensei majoritati a pescarilor recreativi, adevarate exemple de rele practici in domeniu. Avand in vedere specificul activitatii de pescuit recreativ si profilul asociatiilor de pescuit, consideram ca introducerea unor cerinte precum cele de la pct.2.3 (personal de specialitate) nu corespunde cu statutul de ONG si de activitate non profit obligatia angajarii de ingineri/tehnicieni piscicoli, a caror prezenta s-ar justifica numai in conditiile in care asociatiile ar fi producatori de material piscicol sau am activa in domeniul cercetarii halieutice. Deasemenea, solicitam eliminarea din anexa 2. la capitolul de capacitate tehnico-profesionale, a obligatiei de angajare a personalului de paza (eventual detinator de arme de foc!), deoarece, conform legilor in vigoare, activitatea de paza si de ocrotire a resursei se poate realiza, in conditii economice superioare, pe baza contractuale, cu firme specializate si prin contracte de voluntariat cu membrii asociatiilor.
Mai mentionam ca, Ord.23/2008 (cu modificarile ulterioare, inclusiv ord.85/2016) nu acorda asociatiilor drept de control si de constatare a abaterilor, precum si de aplicare de sanctiuni.
In legatura cu anexa 3., la art.III. Criterii de capacitate economica si financiara, consideram ca aplicarea acelui punctaj aplicat la valoarea unor active care nu au legatura directa cu pescuitul recreativ reprezinta o forma de excludere a asociatiilor mai nou infiintate, care au in profil desfasurarea activitatii recreative, non profit, desfasurate in conditii de exploatare durabila a resursei acvatice. In consecinta, solicitam eliminarea din grila de punctaj a acestor prevederi si eventual inlocuirea acestora cu criterii dedicate strict pescuitul recreativ
In concluzie, dupa enumerarea acestor observatii pe care noi le consideram minimale, opinam ca reglementarea prin Ordin a acestei activitati trebuie sa respecte atat cadrul normativ national, cat si realitatile de pe teren privitoare la resursa acvatica, fara a avea caracter discriminatoriu, generator de grave suspiciuni. Un astfel de Ordin trebuie dat numai dupa o ampla consultare cu toate asociatiile legal constituite si inscrise in Registrul ANPA, conform cerintelor formulate de aceasta institutie inca de la infiintarea sa.
Consideram ca acest punct de vedere, rezultat in urma consultarilor la care au participat 17 asociatii de pescuit recreativ (avand in evidenta lor cca 45.000 de membri-pescari recreativi) si care se identifica prin semnatura si stampila in finalul acestui document, trebuie sa constituie un punct de reflectie in faza elaborarii unui astfel de document.
In cazul in care prezentul punct de vedere nu va fi analizat cu atentia cuvenita si se va proceda la discriminarea colectiva a acestei ample comunitati de pescari reuniti in asociatii, ne rezervam dreptul de a apara aceste interese pe toate caile admise in sistemul legislativ, incepand cu Legea 554/2004 privind atacarea actelor administrative in contencios; in plus, vom trece, conform practicilor societatii civile, la sensibilizarea masei de pescari recreativi, inclusiv a mijloacelor media.
APS BUCURESTI APS-HD APC 21
Vasile MITREA Iosif BENKO Cezar Dan CHIOIBASU
Anexa 1
Anexa contine asociatiile care au aderat la punctual nostrum de vedere dupa cum urmeaza:
1. APS-HD Presedinte Iosif Benko
2. APS Bucuresti Presedinte Vasile Mitrea
3. APC-21 Presedinte Cezar Dan Chioibasu
4. APS Banatul Presedinte Nicolae Popovici
5. APS Aqua Crisius Presedinte Sorin Dumitras
6. AJPS Arad Presedinte Doru Harsan
7. APS Scobarul Presedinte Constantin Muntean
8. ACSP Galati Director Dorin Daraba
9. APS Deva Presedinte Ioan Simion
10.APC Arad Presedinte Mircea Buznean
11.APS Fir Intins Arad Presedinte Cosmin Brola
12.APS Linul Presedinte Nicu Voinea
13.Asociatia Lucioperca Preasedinte Vasile Steopei
14.Asoc. Prieteni Pescari Iasi Presedinte Petru Diaconita
15.Centrul regional de ecologie Bacau Presedinte Prof.Dr. Adriana Macinca
16.Asociatia Monster Fish Presedinte Marius Borchin
17.Asoc. Prieteni Pescari Suceava Presedinte Razvan Florea
Ca de obicei, statul are „in cap” numai aberatii… pe langa faptul ca doreste sa instituie zone de Protectie Naturala pe apele neconcesionate, ceea ce implica interzincerea totala a pescuitului ( industrial, stiintific si recreativ ) , are si impertinenta de a cere Asociatiilor , mijloace fixe, liste cu personal angajat , planuri de paza si protectie , in conditiile in care Asociatiile nu au nicio putere legare de control, paza si protectie.
Este incredibil cat de inapti pot fi !
Singura solutie pt pescarii amatori este o taxa unica pe toate cursurile de rau inclusiv DELTA sa fie platita la trezoreria statului fara atatea ong.si asociatii de tot felul care incasaseaza taxa dupa bunul plac cu diferente nejustificate .Asociatiile se considera sportive sa se ocupe de concursuri pe lacuri private deoarece nu am auzit in ultimii 10 ani de un concurs pe nici un rau curgator .Chiar si asa chand organizeaza concursuri pe lacuri trec tot felul de sponsori dar de fapt contribuie participantul cu sume de la 50-la chateva sute de euro din care se plateste lac factura pauza de restu stiti mai bine .Ar fii interesant sa auzim de niste controale si la aceste competitii cum sant si in fotbal etc.Controlul trebuie efectuat de vandarmeria romana ce are drept si de santiune.Sa nu intelegeti gresit nu cuantumul taxei ne intriga fenomenul de jagmanire a pescarului amator ce nu e interesat sa se asocieze .
Din pacate aceasta este cea mai nociva cale de a progresa si a face pescuitul si apele cat mai propice pentru practicanti. Asociatiile sunt considerate de pescari ca fiind srl-uri si surse de venit pentru „particulari” , nu contest ca au fost si sunt astfel de practici insa tot la indemana pescarului este daca deoreste sa le sustina prin cotizatie sau nu. Asociatiile serioase fac exact ceea ce clamati dumneavoastra ca doriti, apara pescarul si apele. Va dau si un exemplu in sensul acesta
– pana in prezent , taxa de pescuit se putea plati intr-un cont pus la dispozitie de ANPA. Banii din contul respectiv mergeau in oala mare a bugetului si catre pescarii sportivi nu se intorcea absolut nimic
-nu at auzit de controale, de populari , de patrulari, de amenzi etc. de banii pe care i-ati dat la ANPA si nici nu o sa auziti
Demersul de mai sus este facut de unele dintre cele mai mari ( daca nu chiar cele mai mari) asociatii de pescari din tara si in principiu, printre altele, apara dreptul la existenta a altor asociatii mai mici sau viitoare intrucat ele pot face fata exigentelor aberante de Proiectul de ordin, dar orice asociatie mica sau ce se vrea a fi infiintata nu are nicio sansa.
Mai mult decat atat, unul din lucrurile ce se contesta acerb este exact apararea dreptului pe care il clamati dumneavoastra, adica sa poti pescui contra unei taxe pe toate apele publice. In Proiectul de ordin, daca se va merge mai departe, prin concesionare, veti plati pe fiecare bucatica de Dunare de exemplu o taxa pe zi sau un abonament la concesionar. Nu stiu daca va convine mai mult sa dati 30 lei / zi sa pescuiti pe Dunare sau sa dati 50 lei/an .
Asociatiile, prin forta si legitimitatea data de numarul de membri nu pot fi ignorate si pot face demersuri exact cum este cel de mai sus, demersuri care vizeaza practicarea pescuitului in conditii mai bune, statul niciodata nu a facut nimic pentru pescari si niciun pescar luat ca individ nu poate avea suficienta forta sa poata schimba o asemenea aberatie precum Proiectul de mai sus.
Numai prin asociere si mai ales implicare putem avea o voce comuna si vom putea duce pescuitul catre destinatia pe care ne-o propunem. Singura cale sigura de esec este divizare si mentalitatea ” fiecare cu mama masii ” , ” scapa cine poate” si ” nu ma intereseaza ” .
Va salut cu mult respect, sunt secretarul APS. CHEILE LAPUSULUI din Tg. Lapus jud. Mramures, si asociatia noastra sustine acest punct de vedere , am dori ca daca este posibil ca si noi sa facem parte din acest grup.
Am trimis mesajul dumneavaostra mai departe catre Vasile Mitrea , presedintele APS.
O noua aberatie marca „specialistii de la putere” din Romania. Concesionarea in trecut s-a dovedit a fi un adevarat dezastru si probabil si in viitor va fi la fel, avand in vedere cerintele atat de aberante. Cu alte cuvinte aceasta „concesionare” se va face numai catre acei baieti preaiubiti de noi, vechi si cunoscuti, si care stim cu totii ce au facut ei cu apele noastre in trecut, conform criteriilor ridicole din acest proiect. Concret stiu de doua exemple, acumularea de la Dridu, inainte de secarea barajului pt lucrari. S-a facut concesionarea si a inceput pescuitul la plasa…si cand zic plasa ma refer la scule de peste 1000 de m vazute cu ochii mei acum 10 ani de zile. Populatia de salau din acel baraj era deosebita, dupa concesionare a ajuns un dezastru in aproximativ 2 ani. A urmat secarea pt lucrari si gata. Acum avem de asteptat. Exemplul doi, acumularea de la Maneciu, Prahova. Aici am crescut si aici am pescuit zeci de ani. La un moment dat s-a zvonit in comuna ca fondul piscicol a fost concesionat, catre Penes Curcanu nu mai stiu cum. Acesti domni nu putea sa faca decat un singur lucru, sa incaseze o taxa de pescuit si punct. Exista si o vaga banuiala ca pescuiau la plasa, dar nu pot sa confirm acest lucru. cat despre populari, amenajari sau paza…o gluma buna. Braconierii isi faceau de cap pe acolo dupa bunul plac, doar jandarmeria i-au speriat, dar foarte rar. In trecut in baraj exista o populatie de clean deosebita. De asemenea pescarii au adus puiet de caras si l-au introdus in baraj. Populatia lor a crescut dar fiind apa foarte rece este foarte greu sa-i gasesti la undita. Personal am facut mai mult decat cei care au concesionat barajul. Singura zona cu apa mica este vis-a vis de dig si carasul + cleanul depune acolo. Din pacate in anul 2007, daca imi aduc bine aminte, lacul a fost crescut in luna iunie si pestii au depus in zona cu apa mica. In doua saptamani lacul a fost scazut brusc, iar puietul ecolozat a ramas prins in cateva boltoci pe malul cu apa mica. Timp de cateva zile bune, dupa ce am vazut puietul prins in boltoci, impreuna cu un prieten de pescuit, echipati cu o perdea veche de acasa, am scos puietul prins si l-am eliberat in lac. Vorbesc despre zeci de mii de puieti de caras si clean. Pe masura ce boltocile scadeau reuseam sa mai scoatem din ei si sa-i eliberam. Cei care au concesionat lacul nu cred ca au populat cu nimic niciodata. Intre timp s-a aflat ca aceasta „concesionare” era total ilegala si de atunci n-am mai auzit nimic despre Penes Curcanul… Personal consider ca se incearca concesionarea catre „baietii destepti din pescuit”, avand in vedere criteriile de selectie de prost gust.