Pescuit la feeder pe apa rece (informatii actualizate pentru 2019)

Dacă ești aici, cel mai  probabil cauți un răspuns referitor la un pescuit la feeder pe apă rece, vrei să afli ce ce mănâncă crapul toamna și iarna, sau cauți informații legate de pescuit la caras pe timp rece , cauți monturi de folosit la sfârșit de sezon, sau soluții de nada pentru apă rece.

Despre toate acestea urmează să discutăm în articolul de mai jos, pe care l-am completat și adus la zi, în decembrie 2018 si l-am actualizat pentru 2019! 

(Dacă ești interesat exclusiv de informații legate de pescuitul crapului la feeder iarna , poți sări direct la secțiunea dedicată dând click pe link.

Similar, despre pescuitul carasului pe apă rece regăsești mai multe în secțiunea dedicată, și bineînțeles că nu am uitat nici despre pescuitul de toamnă și de iarnă al plăticii  )

Însă, pentru a avea o înțelegere cât mai bună asupra subiectului, va trebui să discutăm întai  despre: 

• Ce înseamnă un Pescuit la Feeder pe Apă Rece din punct de vedere al temperaturii apei?
• Ce se schimbă în chimia apei toamna târziu,  iarna și primăvara devreme?
• Care este comportamentul peștilor in ape reci?

Ce inseamnă mai exact-  din punct de vedere al temperaturii – un pescuit pe apă rece?

La fel ca si tine, m-am lovit de aceasta problemă atunci când am început sa ies la pescuit toamna tot mai târziu, sau primăvara tot mai devreme. (Ulterior am descoperit că sunt locuri în care pot pescui și în mijlocul iernii, asa cum este Canalul de Apă Caldă , de la Cernavodă, însă acesta e o excepție, și nu regula!)

Este știut faptul că apa are o inerție termică mai mare chiar dacă afară se răcește foarte brusc. Dar toți acei pescari pe care îi vedem prinzând bine și în sezonul rece, ajung pe apă  indiferent dacă temperatura de afară este 0 sau 10 grade. 

Producătorii de nade şi momeli nu par să definească în mod clar ce consideră o apă „rece” (de la ce temperaturi vorbim de aceasta). Iată-mă  astfel încercând sa arunc puţină lumină asupra acestui subiect, în cele ce urmează.

Fără alte ceremonii, din capul locului am să spun că personal, consider „apă rece” pentru pescuit –  orice apă care are sub 8 grade Celsius.  Prin consecinta, apă normala/caldă orice apă peste 8 si până la 22 de grade Celsius .  Motivul principal pentru care stabilesc  graniţa între cele două la 8 grade Celsius, este  unul simplu.

Sub această temperatură, chimia apei  se modifică dramatic.  Știu – „chimia” – sună deja prea complicat şi prea anost.

Înarmează-te cu răbdare, explicațiile nu sunt tocmai  puține, dar îti promit că merită parcurs până la capăt!  

Povestea începe cu…  ..putina chimie 

Chiar dacă nu e cea mai captivantă lectură, vă îndemn să aveți răbdare . 

Cred că o sa descoperiţi lucruri interesante cu implicatii directe in partidele de pescuit pe apa rece.

Voi face întâi o scurtă trecere în revistă a evoluţiei proprietăților fizico-chimice ale apei în relație directă cu temperatura.  

După cum știți, temperatura apei determină  nivelul de  oxigen dizolvat. Din fericire pentru vietăţile acvatice, cu cât apa este mai rece, cu atât cantitatea de oxigen dizolvat e mai mare.

La 8 grade Celsius apa contine 0.001% oxigen.

Cu toate acestea pe majoritatea apelor stătătoare  peştii vor suferi de hipoxie, sau mai pe româneşte de lipsă de oxigen*. (Fac excepție apele cu izvoare foarte puternice şi deci cu o buna ventilare/primenire)

(* O exceptie notabila de la regula o constituie carasul,  specie care a dezvoltat o rezistenta incredibila la hipoxie acuta. Puteti citi mai multe aici.)

Dacă lipsa oxigenului se întinde pe o perioadă mai mare,  pești mor.

Când peștii suferă de lipsa oxigenului  apetitul lor este direct influențat.

Fie ca este vorba de ape mai reci sau mai calde , lipsa oxigenului se traduce prin:

• Lipsa hrănirii, (sau prin diminuarea cantității de mâncare pe care o consuma in perioadele de hrănire).
• Căutarea de către pești a locurilor cu apă oxigenată ( fie către suprafața lacului , dacă e dezghețat; fie către izvoare submerse, locuri unde apa se mișcă,etc)

De asemenea , temperatura apei  influenţează nivelul de pH. Astfel, cu cât apa e mai rece cu atât Ph-ul tinde să crească. Influenţa modificărilor de PH asupra peştilor şi florei acvatice este una directă.  

Densitatea apei se modifică cu creşterea temperaturii.  Intre 0^oC şi 4^oC densitatea creşte cu temperatura. Peste 4^oC scade astfel încât densitatea maximă a apei este, la 4^oC, de 1g/cm³. (Apa îşi măreşte volumul la solidificare, gheaţa are densitate mai mică decât densitatea apei la 0^oC.) 

Aceste proprietăţi au o importanţă deosebită în natură. Când timpul se răceşte, apele lacurilor, râurilor etc. se răcesc la suprafaţă până la 4^oC. Cum apa la această temperatură are densitatea maximă se lasă la fund. Catre suprafaţă ajunge fie apă cu temperatură mai mare fie, dupa caz,  mai mica de 4^oC .

După ce stratul de la suprafaţă se răceşte dincolo de 4 grade şi cand
îngheaţă se intampla urmatorul fenomen . Gheaţa fiind mai uşoară decât apa lichidă rămâne la suprafaţă. Stratul de apă de pe fundul lacului sau râului va rămâne intotdeauna lichid şi va avea o temperatură în jur de 4^oC, permiţând astfel existenţa vieţii subacvatice.

Ok, destul cu ştiinţa!  Haideţi ca să revenim la pescuit.. sau măcar la peşti şi la discuţii legate direct de aceştia.

Ce se intampla cu pestii pe apa rece?

Având în vedere cele de mai sus, înainte şi imediat după dezgheţarea apei, trebuie înţeles de ce peştii vor fi  găsiţi mai întotdeauna încă grupaţi. Numim acestea  „zone de iernare” si sunt cel mai desea locuri locuri cu apa adancă. 

Pestii vor avea în continuare metabolismul încetinit la minim. Cel mai rău pentru pescari si pescuit e faptul ca  nu vor fi prea dispuși sa se hrănească .

Cred că Shaun Harisson spunea undeva ca un pescar care nădeşte excesiv şi cu o nadă nepotrivită apelor reci poate „strica” balta pentru toţi ceilalţi pescari şi chiar pentru câteva zile.

A poor choice of bait will most certainly results in very few fish being triggered to have a feed, but more importantly it can in turn ruin other anglers chance of sport if the feed and those baits are picked up and then the carp find that they can’t digest them easily, thus taking much longer to need to feed again, which will affect the other anglers sport. Shaun Harrison

Ca sa intelegeti despre ce vorbim, in cazul crapului, la temperatura de 12 grade un stomac  plin  de hrana (citeste intestin, nu stomac, intrucat crapul digera hrana in intestin, neavand stomac propriu zis) este digerat in 50-60 de ore, pe cand la temperatura peste 22 de grade hrana este complet digetara in mai putin de 5 ore. Acestea sunt valori medii, la diferitele specii de crap existand diferente.

Altfel spus, ceea ce pare greu de înţeles de mulţi oameni,  este ca un peşte care ia o singura gura de hrana, s-ar putea sa nu se mai hrănească câteva zile, mai ales daca nada/momeala respectiva este una uleioasa, grea, neadecvata apeleor reci(uleiurile si lipidele sunt greu de digerat de catre pesti in apa rece).

Mulţi pescari cred că din contră peştelui ar trebui sa ii fie foame dupa un post aproape negru de  peste iarna.

Nimic mai greşit.

Chiar daca apa s-a dezgheţat la suprafață, pestii au dupa cum spuneam metabolismul  încetinit în continuare la minim şi acesta ramane direct dependent de temperatura apei.

Mai mult,  menţionam mai sus lipsa de oxigen. Aceasta influenţează direct metabolismul, încetinindu-l  suplimentar fata de scăderea temperaturii.

Așadar gândiţi-vă ca peşti vin după un post negru, o pauză de hrănire de până la câteva luni. Da, se vor hrăni dacă au ocazia,  dar vor avea imediat probleme de digestie, neputând digera hrana pentru o buna perioada de timp (uneori câteva zile).

De aceea , nadele foarte hrănitoare (cu un conținut ridicat de uleiuri, făina de peste, făina de sânge tind sa faca rau in aceasta perioada.  Acestea trebuie  „lungite” sau diluate daca vreți fie prin adaos de pesmeturi, fie pământuri sau simple făinuri cerealiere.

Uleiurile din anumiți aditivi sau chiar din nade tind sa se coaguleze la temperaturi scăzute, aşadar sunt de evitat.

Cautati aditivi pe baza de alcool, nade foarte fin macinate, si momeli moi, sau care se dizova relativ usor in apa.

Nade si momeli de apa rece

Inainte sa metionez o nada sau o momeala anume, pentru ca nu vreau sa par partinitor unui brand si mai ales pentru ca  asta e realitatea:  cea mai buna nada si momeala pe apă rece este  localizarea. 

Gasiti intai zonele unde se afla pestii, pentru ca printre acestia se afla implicit si cei dispusi sa se hraneasca, cei care au puterea de a ne  face partidele pescuit la feeder pe apa rece un esec sau un succes.

Sa o luam pe speciile principale pe care le gasim pe la noi.

Pescuitul crapului la feeder pe apă rece

În sezonul rece și chiar peste iarnă crapul continuă să se hrănească însă comportamentul său este unul mult mai anemic din cauza metabolismului foarte scăzut.

De aceea este important ca la nadire și în timpul partidei să nu ducem mai multă hrană decât poate consuma un singur crap o dată la la o hrănire.

Eu  prefer să pescuiesc după un singur pește la fiecare lanseu, de aceea aștept uneori până la 20 de minute fără să scot și să lansez din nou.  Din acelasi motiv,  nu mai folosesc dublă încarcare a momitorului, 
indiferent că folosesc micropelete sau nada.  Iar atunci când folosesc method feeder  sau bomb feeder sau hibrid feeder,  poziționez momeala și cârligul mai aproape de suprafață și nu o îngrop în acesta așa cum aș proceda vara de exemplu.

Tot din aceaste motive prefer ca pe momitor să se găsească micropelete de maxim 2 mm,  care se dizolvă în apă rece,  sau, dupa caz,  nade cu granulație foarte fină.  Daca pescuiesc la cosulet, nu folosesc semințe,  pelete de 3-6mm, sparturi de boiliesuri tari, sau alte elemente similare, greu digerabile.

Pentru mai multe informații, aici puteți urmării un film realizat de Cătălin, despre pescuitul crapului pe ape înghețate , cu explicații legate de opțiunile sale, iarna.

Momeli de crap pentru pescuit pe apa rece

Exista mai multe momeli care  le folosesc cu precadere in pescuitul crapului pe apa rece, si le voi terce pe categorii:

• momelile vizuale cu culori puternice precum galbenul, rozul, portocaliul. pe langa momelile tip pop-up , sau artificiale, includ aici si porumbul.- le prefer pe apele  cu crapi  de la 1kg in sus, in noiembrie si uneori  decembrie sau dupa  jumatatea lui martie
• momelile foarte moi – precum pasta, painea, prajitura flotanta. le prefer in lunile foarte reci, decembrie, februarie (daca apa s-a dezghetat) inceputul lui martie.
• momeala vie precum viermusii, larvele de chironomide  dar si ramele. – pe apele pe care exista putin peste alb, si mai ales inainte ca acesta sa devina activ (decembrie/ianuarie/februarie)

O altă partidă de pescuit în decembrie după crap la method feeder puteți viziona aici:

Nada crap apa rece

In pescuitul pe apa rece, consider ca este mai important ca nada sa aiba o granulatie foarte foarte fina, decat  sa aiba sau nu un anumit continut proteic. 

Cu toate acestea,trebuie sa spun ca  prefer nadele mai putin satioase, mai putin hranitoare, dar aromate (adica scot din calcul  nadele foarte  bogate in uleiuri cum e Halibut Marine de la Bait-Tech, insa nu  ezit sa folosesc excelenta nada Special G de la acelasi producator)

Asadar nu ma feresc de nadele cu fishmeal. Din contra, sunt un adept al lor am incredere mare in folosirea lor.  Folosesc mai rar nade cerealiere , din simplu fapt ca de regula au granulatie mai mare. O exceptie o constituie Utopia Meat&Wheat, nada care are un procent de digerabilitate foarte mare, si care mi-a dat rezultate si in sezonul rece. 

Din acelasi motiv tind sa pescuiesc mai rar la micropelete (aproape deloc in Februarie-Martie) , exceptie facand situatiile cand cunosc foarte bine apa, si stiu unde sunt localizati pestii(le prefer asadar in Noiembrie -Decembrie).

Atunci prefer pescuitul cu method mic, sau chiar hybrid feeder,  cu micropelete,  asteptand pana la 15-20 de minute intre lanseuri. Pescuiesc fara sa fac nadire initiala sau „vad”, acolo unde stiu ca pestii ierneaza  (de regula locuri cu apa adanca), cu micropelete de 1-2 milimetri, aditivate  adeseori cu aditivi dulci. 

Urmaresc sa prind cate un singur peste , nu sa creez  o comeptitie pe un  pat de nada (lucru greu,  daca nu imposibil de obtinut,  iarna – cel putin in acceptiunea mea).  

Sa revin la nada de crap pentru apa rece…

Personal,  prefer sa folosesc cu precadere nade ale caror culori au contrast puternic cu substratul , dar si cu cu momeala mea. Exemplu de combo: pop-up roz/rosu peste nada galbena. Pop-up galben peste nada rosie, etc.  Pop up portocaliu peste nada brun galbuie de exemplu Utopia Baits  Tutti Frutti peste Bait Tech Kult Sweet Fishmeal

Consider ca apa este mult mai limpede, iar pestii mai apatici, vor fi totusi curiosi si vor investiga o nada  colorata. 

Asadar doar toamna si la sfarsitul primaverii fac nadire initiala , si in functie de raspunsul pestilor nu ezit sa suplimentez. In iarna  sau cand apa abia s-a dezghetata, prefer o abordare negativa:  fara nadire initiala, sau cu  un minim, si fara pat de nada). 

Cu cat este mai rece  apa, cu atat prefer sa  nu „deranjez” prea mult  locul de pescuit, in sensul  in care, daca vara nu ezit sa las cosuletul sau methodul sa  cada cu impact zgomotos, acum prefer sa il „asez” cat mai bland pe  suprafata apei. 

Pescuit la caras pe timp rece

Desi carasul tinde sa devina mai putin activ odata cu racirea, cu o localizare corecta, se mai pot face partide  la aceasta specie si in sezonul rece. 

Trebuie totusi sa va asigurati ca pestele raspunde prezent pe apa pe care vreti sa il pescuiti,  prin informare prealabila, pentru ca exista ape pe care  pur si simplu carasul pare ca „dispare” odata cu racirea.  In realitate  ierneaza destul de grupat, adeseori pe langa structuri naturale sau artificiale.

Daca toamna  tarziu, inca as mai folosi  momeli precum ramele mici, sau viermusii, din noiembrie si pana in aprilie optiunea numarul unu devine larva de chironomida („libelulele”).

Diferit fata de fratele sau mai mare (crapul) la caras in sezonul rece nu folosesc momeli vizuale(pelete sau porumb), pentru ca nu am observat ca acesta sa se hraneasca din curiozitate,  sau sa functioneze selectia. 

Momelile naturale sunt cele mai potrivite, uneori inerte , alteori  daca se misca sau sunt miscate. Sunt momente cand un truc precum  „stimularea” hraniri prin miscarea momelii pe fundul apei da rezultate.  La feeder acest lucru se poate face mulinand putin (jumatate de tura de manivela) sau miscand  lanseta pe  suport  cativa centrimetri.

Nada caras apa rece

Diferit fata de crap, la caras, prefer in perioada rece nadele inchise la culoare,  care sa nu contrasteze cu substratul. Asadar nade brune sau negre.  Acestea for fi umectate astfel incat sa nu nu fie deloc active . (Sa nu se ridice din ele particule, cate suprafata apei- de aceea evit nadele care au porumb sau canepa – spartura in compozitie).

Granulatia nadei o prefer  foarte fina,  iar nutritiv prefer ca nada de caras sa fie mai saraca.  In unele caz eu nu ezit sa o diluez cu pamant. Implicit voi folosi cosuletele foarte mici, si voi nadi extrem de zgarcit.

Nu ma feresc insa de aditivi, ale caror doze le cresc  in perioada rece.

Iată aiciun alt film realizat de Cătălin prezintă o abordare de iarnă la caras și plătică:

Momeli si nada platica apa rece

In cazul platicii, momelile sunt similare cu cele folosite si la caras, dar raspunsul platicii tinde sa fie mai pozitiv, consecvent si te poti baza pe el mai mult  chiar si in perioada rece.   Si larvele sunt o momeala care sa salveze zilele proaste, nu de putine ori in ianuarie si februarie,  viermele facand legea.    Insa la platica nu ezit sa folosesc „cocktailurile” din 2 momeli  precum larve si viemusi sau  rame si viermusi.

Nada pe care am ajuns sa o prefer in urma experimentelor facute de mine, este in mod cert nada nutritiva, tot pe baza de fishmeal. Totusi diferit fata de speciile mentionate anterior, nu ma feresc de nade semi -active, care sa se desfaca repede, si daca se poate, sa faca si putin nor :).

Monturi pescuit pe ape reci

Pentru pescuitul pe ape stătătoare monturile de iarnă sunt asemănătoare cu cele normale, dar scalate la dimensiuni mult reduse.

Coșulețele sunt mult mai mici, din categoria degetarelor.

Pentru că peștii sunt anemici monturile trebuie să fie cât mai sensibile. în acest sens, prefer montura tip Pater-noster ( montura cu picioruș), montura D, sau montura cu împletitură.

Montura de pescuit la crap iarna, pe apa rece

În sezonul foarte rece, în pescuitul la feeder la crap pe balti amenajate , folosesc câteva lucruri (atipice) precum:

• pescuit cu maggot rig ( montura cu viermuși pe firul de păr) 
• pescuit cu pellet-cone-ul (peleta pe fir de par si montura cu banda elastica)
• pescuit la method bomb feeder, hybrid sau banjo feeder.
• pescuit cu plumb loc de momitor, cu strune lungi de peste 30 de cm și momeli precum o boabă de porumb sau o peletă de 6- 8 mm

Toate acestea au în comun faptul că duc foarte puțină / sau chiar deloc nada, astfel că riscul de supra hrănire este eliminat. Prefer pescuitul pe bălți comerciale datorită faptului că partidele sunt scurte iar bălțile sălbatice au de regulă densitate foarte scăzută de pești

Sper să-ți fie de folos aceste informații în aventurile tale de pescuit pe apă rece!

Claudiu