Alegerea locului de pescuit – Partea a II-a

Alegerea locului de pescuit – Partea a II-a – lacuri și bălți

In prima parte a articolului am incercat sa lamurim unde pescuim pe ape curgatoqare.  In cele ce urmeaza vom vorbi despe alegerea locului de pescuit pe ape statatoare.  

Apele amenajate, fie ele de mică sau de mare întindere  – de la iazuri la lacuri,  fie ele de mică sau mare adâncime – de la bălți la  foste balastiere –  pot prezenta  un set de probleme destul de  diferit față de râuri  sau ape sălbatice  atunci când vine vorba despre alegerea unui loc de pescuit. 

Poate cea mai mare diferența o face faptul ca locurile si structurile sunt mult mai puțin aparente atunci când ne aflam lângă apa.  Ce facem in acest caz? 

Unde pescuim pe balti?

Este bine știut faptul că in pescuit formulele exacte  nu funcționează , fiindcă toate apele diferă intre ele, si peștii au adeseori comportamente diferite de la o apa la alta, dar,  atunci când alegem un loc de pescuit pe o amenajare necunoscută, ar trebui totuși sa ne ghidăm după câteva  reguli esențiale: Recunoașterea structurilor , recunoașterea semnelor prezentei peștilor si a influentei factorilor de mediu. Desigur, ne aflăm încă sub ipoteza ca tocmai am ajuns la apă și nu am scos lanseta pentru sondat.

Recunoașterea structurilor

Din experiențele mele, marea majoritate a bălților de la noi sunt realizate prin îndiguire pe văi naturale a  unor pâraie/râuri, ceea ce înseamnă că întotdeauna vom avea un capăt al bălții in care intră apa(mai rece si mai oxigenată de multe ori-aspect relevant vara), și care de regula  are o adâncime mai mică și un capăt al bălții unde este digul și  deversorul, unde apa poate avea o adâncime mai mare.  Pe întreaga întindere a apei, putem presupune că  vom avea albia fostului râu, iar aceasta poate reprezenta cea mai importanta structură pe care va trebui să o localizăm la sondare. Albia veche poate fi o zona în care fundul să fie mult mai tare , in timp ce restul bălții poate avea un substrat mâlos, mai mult, acolo exista tot timpul un curent constant de apă împotriva căruia peștii iubesc sa înoate.  Localizarea acesteia se poate face parțial  in anumite contexte cu puțin noroc ,  imediat după ploaie, atunci când nu bate vântul.  (Vântul amestecă destul de ușor straturile de apă si în general toată apa se colorează uniform din cauza acestuia).  Apa murdară/colorată mai intens decât cea a lacului,  intră in lac si  tinde sa urmeze  traseul fostului râu.  Dacă ne putem plasa undeva pe un mal mai înalt putem urmări acest traseu. 

Un alt reper vizibil si de multe ori de încredere îl poate constitui terenul din jurul  apei, și  conturul malurilor. Un mal abrupt poate semnaliza o apă mai adâncă, praguri mai pronunțate imediat lângă mal,  pe când unul care coboară lin, poate semnaliza ca linia aceea se continua si sub apa iar aceasta poate fi de  mai mică adâncime(întinsură, praguri mici, mai departe de mal).  De asemenea, atunci când balta, lacul cotește pronunțat, însăși  curbura unei apei poate constitui o structura in sensul că , de cele mai multe ori apa cea mai adâncă se va găsi în punctul maxim al curburii.  Explicația este dată de faptul că de cele mai multe ori curentul fostului izvor /râu îndiguit, a săpat acolo  de-a lungul timpului și întâlnind  un obstacol, a deviat.

În lipsa altor repere vizuale, alte variante de loc de pescuit  ar putea  fi constituite  tocmai de capetele  bălții, ca si regulă generală digul fiind mai productiv atunci când apa este rece,  iar capătul de intrare al apei in balta fiind mai productiv  atunci când apa este caldă.

Balastierele însă nu prea respectă niciuna din cele menționate anterior (cu exceptia capeteleor si a malului opus, daca e linistit).   Ca sa decidem un de pescuim, in cazul lor devine foarte important localizarea eventualelor platouri, ale pragurilor foarte pronunțate, si a zonelor cu vegetație. Dar toate acestea devin „vizibile” doar la sondare cu plumbul  sau pentru cei norocoși sa posede așa ceva –  cu ajutorul unei bărci si a sonarului.  Să revenim însă la pescarul obișnuit, și la premisele unei partide normale, de scurta durată.

Nu în puține cazuri, pe bălțile înguste, unde se pescuiește pe un singur mal, peștele patrulează de-a lungul  malului opus, si acesta devine in sine o structură.  Are foarte mare importanță determinarea adâncimii la care e de găsit pestele, adeseori  in sezonul cald capturile survin in apa de câțiva centimetrii aflată imediat  sub mal.

Daca malul opus e prea departe pentru pescuitul precis la feeder, capetele băltii nu sunt accesibile ( fiind fie ocupate de alți pescari, fie având interdicție temporara de pescuit etc) atunci merită luate in considerare chiar si pontoanele de pe malul de pe care pescuiți, cu condiția sa fie fără pescari (deci liniștite). În jurul acestora  se pot găsi pești fie odihnindu-se la umbra data de platforma pontoanelor, fie obișnuiți sa caute mâncare aruncata acolo de pescari la sfârșitul partidelor de pescuit.

Recunoașterea semelor prezenței peștilor

Cine se scoală de dimineață… și ajunge pe balta „la crăpatul zorilor”  este foarte probabil să aibă  ocazia în nopțile calde să observe la suprafața apei peștii care urca după oxigen. Trebuie înțeles ca peste noapte, plantele eliberează dioxid de carbon, forțând peștii să urce in stratul superior  mai bine oxigenat. Din fericire pentru noi, si nefericire pentru ei  peștii  care își trădează prezența la suprafața apei, reprezintă cel mai simplu mod de localizare.  Asadar urmarind unde sunt pestii decidem unde pescuim.  Punctul slab al acestei metode îl constituie faptul ca nu întotdeauna un pește pe care îl vezi este un pește dispus să se hrănească.  Să rămânem însă optimiști.

Crapul, are de asemenea un obicei cunoscut de marea majoritate a pescarilor de a ieși la suprafața si chiar de a „sari” din apa. Fie ca se scutura de paraziți , fie ca doar ia o gura de aer pentru a își regla cantitatea de aer din vezica înotătoare,  pentru pescari cel mai important este faptul că își trădează prezența și ne dă indicii clare despre locul unde se află în acel moment.. și deci unde ar trebui să și pescuim. Există mai mulți pescari care afirmă ca peștele care se hrănește adeseori,  iese la suprafață pentru a își curăța branhiile de mizeriile aspirate și pentru a egaliza presiune din vezica înotătoare. De asemenea atunci când se hrănește intens, poate tulbura apa și/sau poate elibera din substrat bule de gaz și „pete de ulei” care urcă la suprafață.  In lipsa altor repere vizuale, toate acestea pot constitui un raspuns la intrebarea „unde pescuim?”

Observație: Ar fi indicat sa nu sondați și să nu creați prea multa agitație atunci când lansați către un pește care își semnalează prezența  în acest mod. De asemenea este indicată folosirea coșulețelor de mici dimensiuni care să nu producă prea mult zgomot la impactul cu apa, în cazul fericit în care pe locul respectiv avem o densitate mare de pește, recomandam nădirea folosind particule  (boiliesuri, pelete, semințe)  folosind  praștia de nădire.

Influența factorilor de mediu – Presiunea atmosferica  si Efectul vântului pe apele stătătoare

Așa cum vă spuneam în partea 1 , în alegerea locului prea mulți pescari țin cont mai mult de confortul propriu , lucru valabil si din punct de vedere al vremii.  Însa aceasta influențează direct locul în care se vor afla peștii  atât pe „orizontală” apei cat si pe verticala acesteia. Daca pe verticala cel mai probabil factor  de influența este presiunea atmosferica – pe lângă oxigenul din apa si temperatura despre care am mai vorbit aici –   atunci pe orizontala , cel mai important factor de influența îl consider a fi vântul.

Cel mai simplu si simplist mod  de înțelegere al influenței presiunii atmosferice ar fi să etichetăm din start presiunea scăzută cu  norii/ploaia și  presiunea crescuta cu cerul senin. Dacă unii pești nu sunt activi pe ploaie, alții însă par să fie neinfluențați sau chiar să fie activați de aceasta. „Unde pescuim” ar trebui in cazul asta sa devina „dupa ce specii pescuim pe ploaie”..Nu putem pune  pur și simplu egal între „presiune scăzuta = pescuit slab sau pescuit bun.
Tendințele de creștere sau de scădere de la un nivel normal destabilizează microorganismele acvatice (surse naturale de hrana), si duce la creștere activității peștilor.  Gândiți-vă la larvele de chironomide, care pot fi determinate sa iasă din mâl devenind vizibile si deci expuse și determinând o hrănire frenetică în rândul peștilor care dau peste masa de „bunătățuri”.   Există în comerțul de afară barometre pentru pescari, însă nu vă recomand nici să le dați crezare nici importanță prea mare întrucât,  aproape întotdeauna  există mai mulți factori decât corelația presiune atmosferica – apetit al peștilor. De exemplu scăderea frontului atmosferic urmat de umiditate și ploaie   duce la oxigenarea apei, o răcește de multe ori, o primenește, dar îi crește și turbiditatea, iar  variația acestor factori poate determina creșteri sau scăderi ale activității peștilor.  Deși posed o stație meteo de birou, personal nu țin însă atât de mult cont de aceasta, când plec la pescuit și cu atât mai puțin pe baltă cât însă mă interesează direct: dacă ,  de câtă vreme, cât de tare  și din ce direcție bate vântul.

Personal am mare încredere in faptul ca peștii urmează vântul, crapul, roșioara și plătica fiind primii care reacționează la vânturile mai puternice. Atenție însa, în primele ore în care vântul începe să bată, peștii tind să înoate „împotriva vântului” , abia ulterior, lăsându-se duși de vânt  pe direcția acestuia, către malurile spălate de valuri.   Fără să am pretenția că stăpânesc logica peștilor, cred totuși că aceștia inițial se îndreaptă către malul de sub vânt, în care cad foarte multe insecte, semințe etc aduse de vânt, apoi urmează hrana dusă de valuri si ajung la malul opus unde valurile ating apogeul si spală eventualele colonii de larve, scoici, crustacee, rame etc.   O vorbă bătrânească  spune că un vânt bun scoate pestele din gropane, îl pune în mișcare. Țineți cont de acest aspect și vă garantez că veți prinde mai mult pește pe bălți și pe lacuri. ineți cont de acest aspect și vă garantez că veți prinde mai mult pește pe bălți și pe lacuri.

Corelând informațiile  cu experiența  și abia apoi cu echipamentul de calitate , cu nada și momeala adecvată sunt pașii care vă vor ajuta să prindeți mai ușor peștii, să realizați rezultate din ce în ce mai bune și  nu în cele din urmă să deveniți un pescar complet.

Cu speranța că informațiile mele vă vor ajuta, vă urez fir întins și vă aștept în curând la un articol despre sondare.

Claudiu Banu